Asociaţia ANCONAV Galaţi
AGIR Sucursala Galaţi
Biblioteca V.A.Urechia
Biblioteca V.A.Urechia
Colocviile Constructorilor de Nave
Proiect coordonat si sponsorizat de Bureau Vertas Romania
INVITAŢIE
CCN – Nr. 57
Vineri, 5 mai 2017, ora 16.00, BVAU – Sala Eminescu, et.1
INVITAŢIE
CCN – Nr. 57
Vineri, 5 mai 2017, ora 16.00, BVAU – Sala Eminescu, et.1
La colocviul din 5 mai 2017 au fost propuse teme deosebite, legate de două instrumente importante în studierea si profesarea ingineriiei: matematica (instrument general in ştiinte) si dicţionarul tehnic. Dl prof. univ. mat. Toader Buhăescu va prezenta lucrarea Marea teoremă a lui Fermat, o enigmă care durat 358 de ani, iar ing. Radu Moţoc va vorbi despre Primul dicţionar tehnic românesc-Teodor Stamati, 1851.
Sa ne amintim ca Matematica, Regina ştiintelor, studiază relaţiile cantitative, modelele de structură, de schimbare şi de spaţiu, definita in sens modern ca investigarea structurilor abstracte definite în mod axiomatic, folosind logica formală. Toaate marile realizari tehnice ale omenirii din ultimul secol nu ar fi existat făra dezvoltarea matemacii si a informaticii. Cresterea capacitatii de analiza si de calcul a permis si rezolvarea unor enuntuturi si ipoteze facute cu mult timp in urma.
In 1637, acum aproape 400 de ani, Pierre de Fermat (1601-1665, avocat şi matematician cu contribuţii vaste în diferite domenii ale matematicii, precursor al calculului diferenţial, geometriei analitice şi calculului probabilităţilor), enunță o propoziție care extinde teorema lui Pitagora, luând în locul exponentului 2, un număr natural ,,n,, și afirmă că nu există trei numere întregi care să satisfacă asemenea ecuație, oricare ar fi ,,n,,, mai mare decat 2. Susținea că are demonstrația, dar n-o poate scrie pe marginea cărții unde a pus enunțul.
Din imensitatea informațiilor asupra tentativelor de a demonstra această propozitie autorul a selectat câteva esențiale, așa cum au apărut de-a lungul anilor.
Dl prof. univ. T. Buhăescu afirma ca a ales subiectul din trei motive:
1. Teoria științifică nu poate fi niciodată demonstrată la același nivel de certitudine, ca o teoremă matematică: ea este purși simplu considerată ca foarte probabilă, pe baza indiciilor acumulate… Bertrrand Russel observa: Deși poate părea un paradox, toate științele exacte sunt guvernate de ideea de aproximare. Simon Singh în ,,Marea Teoremă a lui Fermat”, Humanitas, 2ooo: Nu mai vorbesc de științele Socio -Umane unde aproximarea este grosieră și uneori inexistentă.
2. „O demonstrație a Teoremei lui Fermat este un mare triumf intelectual și n-ar trebui pierdut din vedere faptul că ea a revoluționat, dintr-o dată, teoria numerelor” John Coats, profesor la Cambridge, îndrumătorul lui Andrew Wiles la doctorat.
3. Bucuria de a fi fost contemporan cu dezlegarea unei enigme care a obsedat pe matematicieni și amatorii de matematică trei secole și jumătate.
Dl prof. univ. dr. mat. Toader Buhăescu s-a născut in 1934, în satul Tanacu, județul Vaslui. A absolvit, cu diploma de merit, în anul 1957, Facultatea de Matematică a Universității „Al. I. Cuza” din Iași, specialitatea Matematică.
In anul 1961 a ocupat, prin concurs, postul de asistent la Catedra de MATEMATICĂ a Institutului Politehnic din Galați, unde activeaza neintrerupt, timp de 43 de ani; a ocupat succesiv funcțiile de lector universitar, conferențiar și profesor universitar. În 1982, a obtinut titlul stiințific de Doctor în Matematica, cu teza „Funcții quasi convexe”, sub conducerea științifică a reputatului prof. univ. dr. doc. Nicolae Negoescu de la Universitatea „Al. I. Cuza” Iaşi. A publicat 8 cărți de specialitate si a avut o contribuție importantă la cercetarea științifică, printr-un număr de peste 55 de articole și studii publicate în revistele de specialitate, precum si numeroase comunicări în cadrul unor simpozioane științ . Din anul 1958, este membru al Societăţii de Ştiinţe Matematice, filiala Galaţi. Din 1990 este membrui al Societății de Matematică „TENSOR” din Japonia si al Societății Balcanice de Sisteme Fuzzy. A primit titlul de profesor emerit al Universității „Dunărea de Jos” din Galați.
Dl ing. Radu Moţoc, pasionat cercetator istoric, ne va introduce in România secolului XIX, cand au loc importante fenomene politice, ideologice şi culturale, datorita fluxului mare de tineri care au inceput sa studieze in Occident.
Vom intra in lumea dicţionarelor si, in special, vom afla povestea primului ddicţionar tehnic realizat in România de Teodor Stamati, in 1951, care marturisescte in Precuvantare:
„ Această osteneală mi-am dat mie pe la anul 1848 de am cules şi am adunat o mare parte de cuvinte pe care le-am lămurit pe cât s-a putut prin altele cunoscute, precum înştiinţasem atunci prin Foaia de Transilvania. Ne-îndemânările tiparului a prelungit darea la lumină acestui dicţionăraş până acum, când văzând şi trebuinţa crescândă din zi în zi cu îndreptările şi adăugirile putincioase s-a tipărit precum se vede”.
Teodor Stamati se recomandă în prima filă a dicţionarului cu titlul de: ”Doctor de filozofie, şi de frumoasele arte, profesor public de fizică şi de istoria naturii, mădulariu efectiv al societăţii de medici şi naturişti din Principatul Moldovei”.
Teodor Stamati (1812-1852) a fost fizician şi naturalist român. Profesor de fizică şi istorie naturală la Academia Mihăileană. Lucrări şi manuale de fizică, mineralogie, botanică şi de popularizare a ştiinţei; a pus bazele fizicii elementare şi a înfiinţat primul laborator de fizică experimentală (1840). Lucrări lexico-grafice („Disionăraş de cuvinte tehnice”).
Atasam continutul lucrarii, care aduce foarte multe informatii interesante si, nu rareori, amuzante.
Ing.Radu Moţoc este absolvent al Facultatii de Mecanica din Brasov.. A lucrat in Santierul Naval Galati, Serviciul Dispeceri (1968-1975) si apoi s-a transferat la ICEPRONAV, ca inginer proiectant, in cadrul Atelierului Masini I (1975-1992). Intre 1992 si 2004 a fost seful Srviciului Logistica la compania Romtelecom.
Are pasiuni vechi pentru filatelie, numismatica si bibliofilie, este un colectionar impatimit si a publicat de-a lungul timpului numeroase articole in reviste de specialitate.
De la inceputul anilor 2000 a inceput sa-si valorifice cercetarile in domeniul istoriei, participand cu lucrari la importante simpozioane nationale (Genealogie, Monumentul – Iasi, considerat ca cel mai important din România,s.a.). Lucrarile sale au aparut in publicatii locale, nationale si internationale.
