CCN nr. 103 – 08 decembrie 2023
Proiecte ICEPROVAV
realizate pentru șantierele navale din România in perioada
1960-2002
Nave de transport maritim
A consemnat: ing Silvia Panait redactor coordinator CCN
La CCN 103 s-au abordat teme interesante, care vorbesc atât despre bogata experiență românească în domeniul proiectării și construcției de nave, cât și despre construirea unui viitor în condițiile evouției pieței:
Reprezentarea Universitătii Dunărea de Jos Galați, la OECD
Dna conf. dr. ing Sorina Păcuraru – directorul Centrului de Cercetare Arhitectură Navală – a prezentat modul în care Universitatea Dunărea de Jos Galați a fost aleasă să reprezinte România la OECD, sectiunea Transporturi. La întalnirea de la Paris din 2023, conf. dr. ing. S. Păcuraru a reprezentat România alături de directorul Damen Galați, ing. Doru Gaibăr.
România a devenit stat candidat la OCDE în ianuarie 2022, primind Foaia de Parcurs în iunie 2022.
Acest document stabilește termenii, condițiile și procesul de desfășurare a aderării la Organizație.
România a depus în decembrie 2022 Memorandum-ul inițial, care face o autoevaluare a legislației, politicilor și practicilor interne, raportat la instrumentele legislative OCDE.
În prezent, România se află în etapa tehnică a procesului, care constă din transmiterea de informații suplimentare, organizarea de misiuni tematice și susținerea de prezentări în cele 26 de Comitete sectoriale OCDE.
S-a vorbit apoi, pe scurt, despre proiectele de cercetare ale Centrului de Cercetare Arhitectură Navală.
Proiectul European “LeadeSHIP- Learning European Alliance for Digital, Environmental
and Resilient Shipbuilding” Dl conf. dr. ing. Gabriel Popescu – decanul Facultatii de Arhitectură Navală, a prezentat acest proiect European, în calitate de director de proiect EU, împreună cu colaboratorii de la FAN. Este un proiect în cadrul programului ERASMUS-EDU-2022-PI-ALL-INNO-BLUEPRINT, si se va desfășura în perioada 01.09.2023-31.08.2027. Are ca obiectiv principal atât actualizarea competențelor specifice resursei umane (nivel de calificare ESCO: 3- 8), certificată în domeniul
domeniul naval, conform noilor cerințe Green Skills și Digital Skills cât și compatibilizarea programelor de formare la nivelul Uniunii Europene.
Proiectul este coordonat de Universitatea de Științe Aplicate din Turku (TUAS) din Finlanda, iar Universitatea Dunărea de Jos din Galați este reprezentată în acest proiect de Facultatea de Arhitectură Navală, alături de alți 17 parteneri din mediul academic, vocațional, profesional și economic (Franța, Italia, Spania, Norvegia și Danemarca).
Universitatea Dunărea de Jos din Galați participă cu o echipă formată din 8 cadre didactice ale Facultății de Arhitectură Navală, coordinată de conf.dr.ing. Gabriel Popescu în calitate de manager proiect, din echipă făcând parte si Manuela Nechita, Alina Modiga, Radu Bosoancă.
Dl dr. ing Pirvulescu Roman a prezentat sintetic proiectele de nave comerciale realizate in ICEPRONAV pentru șantierele navale românești în perioada anilor 1960- 2002.
S-au prezentat doar unele proiecte mai importante de nave maritime de transport cargouri, vrachiere, tancuri petroliere.
ICEPRONAV a fost singura instituțiee de proiectare / cercetare din țară inainte de 1990, care asigura proiectele de constructie a navelor realizate in santierele navale din tara, motiv pentru care s-a considerat că trebuie exemplificat meritul deosebit al acestei institutii și a specialistilor care au lucrat aici.
Conf dr ing Gabriel Popescu Conf d ring Sorina Păcuraru Dr ing Roman Pîrvulescu
Conf dr ing Manuela Nechita Dr ing D. Lupașcu
Proiecte ICEPROVAV
realizate pentru șantierele navale din România in perioada
1960-2002
Nave de transport maritim
OAMENI SI FAPTE in proiectarea navală
Dr. ing. Roman Pîrvulescu
Lucrarea își propune sa prezinte sintetic proiectele de nave realizate in ICEPRONAV
pentru șantierele navale romanești in perioada 1960- 2002.
In prima parte sunt prezentate unele proiecte de nave maritime de transport.
Activitatea de proiectare a Institutului de Cercetări si Proiectări pentru construcții Navale
ICEPRONAV Galați, înființat in anul 1966, este continuarea serviciilor de proiectare a primului institut de proiectări navale IPRONAV (1951-1957) și a sectorului de proiectări din Șantierul Naval Galați (1957-1966).
Proiectarea si cercetarea se desfășura începând cu dezvoltarea temei de proiectare solicitata de beneficiarul navei / construcției, continuând cu documentația proiectului tehnic (documentația de clasificare) , proiectul de execuție ( documentația de execuție) pentru șantierul naval constructor și uzinele mecanice navale cât și urmărirea construcției prototipului in șantier până la livrare.
Aceasta activitate era coordonată tehnic si organizatoric de șefii de proiect, organizați în Consiliul Tehnico- Economic (CTE), subordonat directorului institutului. Lucrările sunt executate de proiectanții nominalizați de șefii de proiect din atelierele de specialitate si anume:
atelierul Studii și Oferte (SO),
atelierul Proiect General (PG)
atelierul Construcții Corp (CC),
atelierul Izolații și Amenajări (IA),
atelierul Instalații Corp și Accesorii (ICA),
atelierul Mașini și Instalații de propulsie (M1),
atelierul Mecanisme de punte si mecanisme (M2)
atelierul electric-radio (ER).
Pe parcursul etapelor de execuție a documentației tehnice aceasta era supusa avizărilor
societăților de clasificare cum ar fi: RNR, BV, GL, LR, ABS, DNV, NKK, RRUS, etc.
Funcția de șefi de proiecte au îndeplinit-o inginerii: Stanciu Constantin; Cloșcă Corneliu, Balaeş Traian, Ghiță Ionel, Lehăceanu Gheorghe, Negrea Ilie, Manea Grigore, Ionescu Ionel, Rebega Ion, Alexandru Constantin, Alexiu Jean, Chitilă George, Cărăian Aurel, Drăgan Nicolae, Papadopol Victor.
Au mai îndeplinit funcția de coordonatori de proiecte: ing. Ivanov Ovidiu, ing. Hatos Ion, ing. Florea Pavel și ing. Iordan Mircea, care au desfășurat această activitate în paralel cu atribuțiile ce le-au avut în cadrul institutului.
Încercând să grupăm pe tipuri de nave comerciale proiectate de institut și construite de
șantierele navale românești, acestea ar fi:
cargouri de mărfuri generale sau specializate, cu capacități de transport între
1.500-18.000 tdw;
vrachiere cu capacități între 5.000-165.000 tdw;
tancuri petroliere sau specializate pentru încărcături lichide – cu capacități de
transport între 5.000-150.000 tdw;
nave fluviale propulsate și nepropulsate (remorchere, împingătoare, barje, nave de
pasageri, șlepuri, motonave, etc.);
nave tehnice diverse (drăgi, macarale, docuri plutitoare, șalande, gabare, ateliere
plutitoare, toate tipurile de remorchere maritime de port și radă, remorchere
maritime multifuncționale, pilotine maritime, graifere plutitoare, etc.);
nave și instalații plutitoare pentru activitatea de prospectare și exploatare a
resurselor naturale maritime (platforme de foraj marin, nave de aprovizionare,
nave de stimulare și alimentare a sondelor marine, nave de stins incendiu,
platforme centrale de producție /module, sistem de ancorare și transfer țiței în
exploatare marină, etc.);
nave militare maritime si fluviale.
Intregul articol il puteti gasi aici: