O firmă europeană de consultanță în management, EPPA (înființată în 1987), a lansat o petiție la nivelul întregii industrii, susținută de o scrisoare deschisă adresată autorităților competente din statele membre ale UE și Comisiei Europene, prin care solicită menținerea soluțiilor europene de protecție antivegetativă (PT21). Apelul se adresează sectorului maritim european, care se confruntă cu o provocare critică de reglementare.
Potrivit inițiativei, deciziile actuale și cele propuse privind reglementarea substanțelor chimice în cadrul Regulamentului privind produsele biocide (BPR) riscă să elimine tehnologii antivegetative esențiale înainte ca alternativele dovedite și scalabile să fie disponibile. Fără soluții eficiente de gestionare a biofouling-ului – acumularea de organisme marine pe carenă – operatorii de nave se vor confrunta cu un consum sporit de combustibil, emisii mai mari de gaze cu efect de seră, o eficiență operațională redusă și dificultăți mai mari în atingerea obiectivelor IMO de decarbonizare și în conformarea cu noile cerințe privind gestionarea macrofouling-ului.
Presiune simultană pe cinci substanțe active
Situația pentru substanțele active PT21 nu s-a îmbunătățit, se arată în apel. Medetomidina, zinc piritiona, zinebul, compușii de cupru și DCOIT se confruntă simultan cu presiune de reglementare, fiecare fiind evaluat în mod izolat, fără o evaluare coerentă a impactului cumulat asupra întregii game de soluții. Nicio substanță activă nouă nu a intrat pe piață după anii 1990, iar conducta de dezvoltare este practic goală.
Consecințele depășesc cu mult sectorul vopselelor. Biofouling-ul crește consumul de combustibil cu 10–40%, iar o analiză socio-economică independentă estimează că pierderea unei singure substanțe ar costa peste 6.941 de milioane de euro în costuri suplimentare de combustibil și 28,2 milioane de tone suplimentare de CO2 pe parcursul a cinci ani. În plus, protecția antivegetativă este o apărare principală împotriva speciilor marine invazive, peste 1.000 de astfel de specii intrând în apele europene după anii 1940, în principal prin transportul maritim.
Ce solicită industria
Petiția, susținută de o scrisoare deschisă, cere:
- să suspende deciziile în curs privind aprobarea și reînnoirea autorizațiilor BPR pentru produsele antivegetative, până la elaborarea unui cadru de evaluare cuprinzător, bazat pe dovezi științifice și cu caracter intersectorial, care să ia în considerare pe deplin rolul tehnologiilor antivegetative în sustenabilitatea, eficiența și decarbonizarea sectorului maritim;
- să se asigure că nicio soluție antivegetativă existentă nu este retrasă decât dacă funcționalitatea acesteia poate fi înlocuită în mod eficient și numai după confirmarea existenței unor alternative viabile din punct de vedere tehnic, disponibile comercial și scalabile pentru toate tipurile de nave și condițiile de operare relevante;
- să integreze experiența operațională din condiții reale în procesul de luare a deciziilor de reglementare, recunoscând diferențele semnificative privind proiectarea navelor, tiparele de navigație, presiunea geografică a biofouling-ului și cerințele de performanță din cadrul flotei maritime globale.
Inițiatorii invită toate asociațiile din sectorul maritim, proprietarii de nave, operatorii, furnizorii de acoperiri, porturile, șantierele navale și alte părți interesate să susțină acest apel, să colaboreze cu factorii de decizie și să se asigure că viitoarele decizii de reglementare permit atât protejarea mediului, cât și existența unei industrii maritime competitive și sustenabile.
EPPA a colaborat anterior cu Asociația Națională a Constructorilor de Nave din România (ANCONAV) la consultarea publică privind zinc piritiona și la webinarul privind instrumentarul antivegetativ organizat în luna martie împreună cu CEPE (Consiliul European al Industriei de Vopsele, Cerneluri de Tipar și Culori pentru Artiști). Cei interesați pot susține inițiativa prin formularul de semnare pus la dispoziție de organizatori.
Material pregătit de ANCONAV pe baza informațiilor transmise de EPPA.